Totalul afișărilor de pagină

miercuri, 3 iulie 2013

Impresii diverse

In 2013 am fost foarte zgarcit cu scrisul. Motive sunt destule : Serviciul, antrenamentele si cursele in sine. Nici o scuza pentru a nu scrie dar ...

Motive de scris ar fi fost destule: Vienna Marathon, EcoMarathon , Hercules, Half Ironman Oradea si altele. Mai mult sau mai putin sportive.

Cursele au fost minunate cu organizari si organizatori pe masura. Timpii scosi nu conteaza. Conteaza bucuria si posibilitatea de a participa, de a vedea oameni dedicati si interesati de miscare si de ce inseamna sport si sportivitate. De a avea sentimentul ca te depasesti de fiecare data, ca poti sa termini si sa vezi bucuria ta prin ochii fotografilor ce te imortalizeaza in propria istorie.

O sa pun doar cateva poze:

Finisher Half Ironman Oradea

EcoMarathon Moieciu 2013


Proba de semimaraton Half Ironman
Inainte de urcarea spre Dobraia, Hercules Maraton 2013

                                                 Multumesc fotografilor pentru bunavointa!

Ce m-a facut sa scriu? Sunt un pic mahnit! Pe mine si pe unele chestiuni de viata prin care trec in unele zile.

Ma chinuie o intrebare : De ce particip eu si altii la unele competitii sportive ? Ce ne urneste in directia alergarii maratoanelor sau participarii la triatloane?

Unele raspunsuri sunt firesti: Sanatate, iesire din cotidian, alungare stres, competitie cu altii si cu tine insuti.

Alte raspunsuri sunt un pic mai ciudate: depasirea unui complex de inferioritate, exhibitionism , iesire din anonimat, lipsa de ocupatie.

In principiu, categoria a doua de raspunsuri, nu ma deranjeaza dar ,uneori ,exhibitionismul si iesirea din anonimat se manifesta printr-o brusca dobandire de cunostinte esentiale ce sunt ulterior propovaduite ca o religie neoprotestanta. Si ca orice religie, orice comentariu sau dorinta de libera exprimare este vehement combatut. Ba chiar blocat.

As accepta si acest lucru daca ar veni din partea unora care traiesc astfel de experiente de o viata iar punctul de vedere este solid sustinut de exemple graitoare: locuri fruntase, cupe si medalii de merit. Din pacate, amatori de rand, se intruchipeaza profeti sau antrenori versati ce au avut revelatii datorita unor prime experiente. Experientele sunt placute dar nu te transforma in profesionist si detinator de adevaruri absolute. Te modeleaza, te schimba si ar trebui sa te transforme in ceva mai bun, mai orientat spre progres personal sau chiar un prim exemplu pentru cei ce isi fac curaj. Eventual sa spui simplu: Am reusit! Hai si tu! Incearca. Asta am facut eu si nu stiu daca e bine sau nu. Intreaba si pe altii!

Dragilor, la fel ca si voi , avem astfel de experiente si mergem inainte. Acceptam sfaturi dar nu ne blocati sau respingeti daca aveti un complex de inferioritate si nu acceptati alte pareri. Indiferent unde sunt expuse. Nu exista adevaruri absolute dupa doar cativa anisori!! Acelea sunt trairi alimentate de adrenalina primei participari...parerea mea!

Unele postari mi-au adus aminte de un banc.

Doi vecini de compartiment in tren. Unul dintre ei repeta obsesiv: Ah, ce sete imi este! Ah, ce sete imi este! Complet satul de aceasta lamentatie continua, vecinul tacut ii aduce un pahar cu apa. Dupa ce paharul este golit de urgenta, respectivul cu pricina spune: Ah, ce sete mi-a fost! Ah, ce sete mi-a fost!

Pe scurt: Vreau sa merg, vreau sa merg acolo! Apoi zile intregi dupa: Mama, ce fain a fost ! Mama, ce fain a fost! Bravo, felicitari dar pe ce loc ai fost? Eh, am terminat. Bravo, felicitari ma bucur ca ai participat si ca ai avut curaj!

Inteleg trairea de moment. Este expusa cu entuziasmul sugrumat de fericirea realizarii visului. Si o sustin. Cu drag! Redundanta acestei trairi prin sectionarea exacerbata a fiecarui moment... iar si iar... imi scapa. Ca intelegere! Poate tine de dorinta acumularii de adulatii. Hai, iubiti-ma! Hai, felicitati-ma! Eu sunt deasupra voastra si ridicati-ma pe un piedestal. Ok! Si? Cui prodest?

Probabil ca sunt eu prea (ne)tolerant la administrari repetate, iertati-ma!

Inainte de a deveni insuportabil si sociopat fata de acesti oameni minunati si de abilitatile lor dezvoltate fulgerator , o sa mai spun un singur lucru( nefiind original, o sa citez):

Ratatul e un om ca noi toţi, cu diferenţa că el n-a consimţit să repecte regula jocului. De aceea îl blamăm şi îl ocolim, îl duşmănim pentru că a dezvăluit secretul nostru, îl considerăm, pe bună dreptate, un mizerabil şi un trădător. – Emil Cioran

P.S. Aceasta expunere reprezinta o impresie strict personala si se refera la personaje fictive. Orice asemanare cu personaje reale este pur intamplatoare si fara rea intentie.

O zi buna!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu