vineri, 26 august 2011
miercuri, 24 august 2011
Sange, pene de cauciuc si 5 ore 41(Geiger Maraton 2011)
Caldura e sufocanta zilele astea...Mai ales pentru cei care stau aici in Vest...pe campiile Banatului.
Doar durerea surda a indexului de la mana stanga imi mai aduce aminte de racoarea padurii ...aproape de Vf. Magura.
Sunt convins ca toti participantii, evident sunt si exceptii, au apreciat editia 2011 a Maratonului Geiger.
Organizare buna, traseu marcat "boboc", multi participanti, trasee ( cel putin tura scurta) foarte provocatoare dar nu imposibile...Iar cine a ajuns sus pe Magura a avut parte de o imagine superba a Sibiului si imprejurimile.
Titlul suna melodramatic dar sintetizeaza 3 premiere pentru mine: Am avut prima pana de cauciuc iar cand am inceput sa schimb roata mi-am taiat degetul aratator ( mda...rookie) dar, cu toate acestea, am reusit sa termin un traseu de 50 km ( dupa DHS si BMM) in mai putin de 6 ore.
Pentru mine inseamna mult. Zilele de alergari din timpul saptamanii, turele de bicicleta Timisoara, Bazos, Recas, Ianova si retur...
Chiar daca traseul a inceput in stil F1 cu safety car-ul in fata, a fost inca o dovada ca organizatorii s-au gandit la participanti. Si a fost si un prilej bun de incalzire pentru toti: asfalt si apoi urcare lina.
Ce a urmat prin padure spre Magura este greu de povestit. Trebuie sa "macini" pedalele si sa-ti potrivesti respiratia incercand sa treci peste radacini, pietre sau sa mai depasesti pe o carare ingusta un participant mai lent.
Dar sus pe Magura totul te recompensa in ziua de 21 August. Nici un nor, vizibilitate foarte buna ...plamani incarcati cu aer curat.
As fi vrut sa am curajul celor multi de a cobori in viteza prin viroagele inguste pline cu pietre si nisip dar, de fiecare data, se-ntampla ceva in fata mea care sa-mi taie avantul...Un participant , lovind cu roata din fata o groapa, s-a prabusit iar apoi a si luat bicicleta (la propriu) in spate.
Drumul de intoarcere prin padure , namolul , intercalarile de drum cu poteci de padure...au fost doar semnul apropierii de finish.
5 ore si 41 minute...pentru cei 314 participanti din fata mea nu inseamna nimic dar pentru 315 inseamna doborarea unui record personal...Atat! Sa fie mai bine data viitoare!
Doar durerea surda a indexului de la mana stanga imi mai aduce aminte de racoarea padurii ...aproape de Vf. Magura.
Organizare buna, traseu marcat "boboc", multi participanti, trasee ( cel putin tura scurta) foarte provocatoare dar nu imposibile...Iar cine a ajuns sus pe Magura a avut parte de o imagine superba a Sibiului si imprejurimile.
Pentru mine inseamna mult. Zilele de alergari din timpul saptamanii, turele de bicicleta Timisoara, Bazos, Recas, Ianova si retur...
Ce a urmat prin padure spre Magura este greu de povestit. Trebuie sa "macini" pedalele si sa-ti potrivesti respiratia incercand sa treci peste radacini, pietre sau sa mai depasesti pe o carare ingusta un participant mai lent.
Dar sus pe Magura totul te recompensa in ziua de 21 August. Nici un nor, vizibilitate foarte buna ...plamani incarcati cu aer curat.
As fi vrut sa am curajul celor multi de a cobori in viteza prin viroagele inguste pline cu pietre si nisip dar, de fiecare data, se-ntampla ceva in fata mea care sa-mi taie avantul...Un participant , lovind cu roata din fata o groapa, s-a prabusit iar apoi a si luat bicicleta (la propriu) in spate.
Drumul de intoarcere prin padure , namolul , intercalarile de drum cu poteci de padure...au fost doar semnul apropierii de finish.
5 ore si 41 minute...pentru cei 314 participanti din fata mea nu inseamna nimic dar pentru 315 inseamna doborarea unui record personal...Atat! Sa fie mai bine data viitoare!
marți, 9 august 2011
BMM 2011
Am avut emotii...
Mai mari decat la Hercules. Parca, intr-un fel , am anticipat ce urma sa se intample...Dar, hai sa vedem:
Dupa frumosul Maraton DHS am hotarat sa particip la un maraton cu traditie in zona Banatului: BMM.
A fost o alegere buna...Zona superba, muzica folk, mountain bike veritabil... O singura problema: eu.
Cu o seara inainte sa plecam( eu, Bogdan si noul recrut George), adica vineri seara, ne-am chefuit pana la 3 AM. Asa ca sambata , eu cel putin, am fost mahmur...si mi-am revenit destul de greu.
Sambata seara, dupa ce am confirmat, am asteptat concertul de muzica folk si am participat cu interes. Sincer, cel mai mult mi-a placut Mircea Vintila. Showman, muzica veche ce-am fredonat-o cu amintiri in gand.
A urmat dormitul in cort. Chestie ce n-am mai servit-o din 2008...cand am tras un frig teapan la Taut. Dar mi-a fost lectie: cort bun, sac de dormit Husky ( nu stiu cat e de bun dar...pt mine afost ok), haine de training mai groase. Tzeapa!!! A fost cald si am transpirat si in molecule...
Duminica dimineata! Spalat la rau...2 batoane energizante, apa, un fruct si gata...la start!
M-am inscris la 50 km...si, cum ar zice Alex de la Hoinarii, sunt printre" loazele de pe locurile 50 si de mii"...asta e ...genunchii nu mai sunt ca acum 20 de ani. Sunt ca acum...la patruzeci si...
Am crezut ca traseul va fi dificil doar pe primii 20 de kilometri de urcare...dar n-a fost asa...parca urcarile nu se mai terminau. Si pe urma camp, pe urma o padure prin care m-am ratacit un pic...Apoi noroi, coborari tehnice si ...cireasa de pe tort!..Ultimii 8 kilometri in care am ramas fara aer...La propriu...
Si asa pana la final... Papricasul a facut minuni impreuna cu o "nefiltrata" la halba dar am intrat la idei.
Oricum, felicitari pentru Bogdan! Dupa o cazatura urata pe asfalt , a dat tot pe traseu...la un moment dat am crezut ca va renunta dar...a strans din dinti si a terminat. Bravo!
P.S. Ca si la Hunedoara , voi pune un filmulet cu portiune de traseu...asa ca sa va faceti pofta pentru 2012.
Era sa uit... Iata-l si pe noul recrut, George:
George la "recuperare"
Mai mari decat la Hercules. Parca, intr-un fel , am anticipat ce urma sa se intample...Dar, hai sa vedem:
Dupa frumosul Maraton DHS am hotarat sa particip la un maraton cu traditie in zona Banatului: BMM.
A fost o alegere buna...Zona superba, muzica folk, mountain bike veritabil... O singura problema: eu.
Cu o seara inainte sa plecam( eu, Bogdan si noul recrut George), adica vineri seara, ne-am chefuit pana la 3 AM. Asa ca sambata , eu cel putin, am fost mahmur...si mi-am revenit destul de greu.
Sambata seara, dupa ce am confirmat, am asteptat concertul de muzica folk si am participat cu interes. Sincer, cel mai mult mi-a placut Mircea Vintila. Showman, muzica veche ce-am fredonat-o cu amintiri in gand.
A urmat dormitul in cort. Chestie ce n-am mai servit-o din 2008...cand am tras un frig teapan la Taut. Dar mi-a fost lectie: cort bun, sac de dormit Husky ( nu stiu cat e de bun dar...pt mine afost ok), haine de training mai groase. Tzeapa!!! A fost cald si am transpirat si in molecule...
Duminica dimineata! Spalat la rau...2 batoane energizante, apa, un fruct si gata...la start!
M-am inscris la 50 km...si, cum ar zice Alex de la Hoinarii, sunt printre" loazele de pe locurile 50 si de mii"...asta e ...genunchii nu mai sunt ca acum 20 de ani. Sunt ca acum...la patruzeci si...
Am crezut ca traseul va fi dificil doar pe primii 20 de kilometri de urcare...dar n-a fost asa...parca urcarile nu se mai terminau. Si pe urma camp, pe urma o padure prin care m-am ratacit un pic...Apoi noroi, coborari tehnice si ...cireasa de pe tort!..Ultimii 8 kilometri in care am ramas fara aer...La propriu...
Si asa pana la final... Papricasul a facut minuni impreuna cu o "nefiltrata" la halba dar am intrat la idei.
Oricum, felicitari pentru Bogdan! Dupa o cazatura urata pe asfalt , a dat tot pe traseu...la un moment dat am crezut ca va renunta dar...a strans din dinti si a terminat. Bravo!
P.S. Ca si la Hunedoara , voi pune un filmulet cu portiune de traseu...asa ca sa va faceti pofta pentru 2012.
Era sa uit... Iata-l si pe noul recrut, George:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)